Contractul de donatie este un act juridic solemn, unilateral si cu titlu gratuit, prin care o parte, numita donator, transmite, in mod irevocabil, un bun al sau unei alte persoane, numita donatar, care il accepta. Donatorul nu primeste nimic in schimb, avand intentia de a gratifica donatarul.
Există circumstante în care donatiile pot fi retrase sau invalidate, cum ar fi neexecutarea fără justificare a sarcinilor asumate de către donator sau pentru cazuri de ingratitudine la adresa donatorului, conform art. 1020 din Codul Civil.
Deci, in esenta, donatarul are o obligație de recunoștință față de donator; această obligație impune donatarului să se abțină de la săvârșirea unor fapte necorespunzătoare față de donator. Dacă donatarul nu respectă această obligație, atunci donația se poate revoca pentru ingratitudine.
Conform art 1023 Cod Civil, cazuri de revocare pentru ingratitudine sunt:
1.dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
2.dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
3.dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
1. Dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat.
Aceasta cauza este valabila daca a existat numai o tentativă de omor sau fapta s-a consumat și nu este necesară o condamnare penală, fiind suficient să se stabilească existența intenției de a ucide.
Acest caz de revocare nu este valabil dacă donatarul a pus în pericol viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia din culpă și nici dacă el nu a avut discernământ la momentul săvârșirii faptei.
2. Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator.
Acest caz de revocare presupune să existe fapte infracționale, agresiuni fizice sau insulte grave săvârșite de către donatar la adresa donatorului ori să lezeze onoarea sau demnitatea acestuia.
Legea are în vedere săvârșirea cu intenție a acestor fapte.
- Dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.
Acest caz de revocare presupune ca donatorul să fi ajuns în nevoie, iar donatarul să refuze fără justificare ajutorul alimentar impus de obligația de recunoștință.
Foarte important: In cazul in care donatorul are rude sau alte persoane obligate și care au mijloace de a-l ajuta pe donator, el nu poate pretinde alimente de la donatar.
În privința cuantumului, alimentele nu trebuie să treacă peste valoarea actuală a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației, iar dacă bunul piere fortuit, donatarul poate refuza acordarea acestora.
Ce este Acțiunea în revocare a donatiei?
Aceasta actiune judecatoreasca are caracterul unei pedepse civile, astfel:
- este o acțiune strict personală putând fi intentată numai de către donator;
- nu poate fi intentată decât împotriva donatarului vinovat;
- poate fi introdusă în termen de un an de la data când donatorul a avut cunoștință de ea;
- admiterea ei nu produce efecte retroactive față de terți.
a. Acțiunea în revocare pentru ingratitudine este o acțiune strict personală putând fi intentată numai de către donator. Prin excepție, moștenitorii donatorului devin titularii acțiunii în revocare pentru ingratitudine în trei cazuri:
– dacă acțiunea a fost intentată de donator, dar acesta a decedat înainte de terminarea procesului;
– dacă donatorul a decedat înainte de expirarea termenului în care putea intenta acțiunea și nu l-a iertat pe donatar;
– dacă donatorul a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare a donației; moștenitorii donatorului pot introduce acțiunea în termen de un an de la data morții acestuia.
b. Acțiunea în revocare pentru ingratitudine nu poate fi intentată decât împotriva donatarului vinovat.
Dacă acesta moare înainte ca acțiunea să fi fost intentată, ea se stinge, neputând fi pornită împotriva moștenitorilor donatarului.
Dacă donatarul moare după introducerea acțiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moștenitorilor.
Dacă bunul a fost donat mai multor persoane, revocarea donației pentru ingratitudine nu poate fi admisă decât împotriva acelora care s-au făcut vinovați de ingratitudine.
c. Acțiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi introdusă în termen de un an de la data când donatorul a avut cunoștință de ea.
Acest termen este un termen de prescripție, fiind supus cauzelor de întrerupere și suspendare stabilite în materie de prescripție.
d. Întrucât acțiunea în revocare pentru ingratitudine este o acțiune în restituire cu caracter de pedeapsă, admiterea ei nu produce efecte retroactive față de terți.
Aceasta înseamnă că drepturile dobândite de terți înainte de intentarea acțiunii sau de înscrierea (notarea) ei în registrele de publicitate rămân valabile.
Potrivit art. 1026 Cod civil, „Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terţii de bună-credinţă şi nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalităţi de publicitate, dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente.”
Totodata, conform art. 1025 Cod civil, „(1) În caz de revocare pentru ingratitudine, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluţionării cauzei. (2) În urma revocării donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donaţiei.”
Acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine nu este obligatorie pentru donator, acesta având posibilitatea de a-l ierta pe donatar. Aplicarea unei pedepse nu se produce niciodată de drept, astfel că titularului acțiunii îi este recunoscută posibilitatea de a-l ierta pe donatar.
Donatorul poate sa il ierte pe donatar numai după săvârșirea faptei de ingratitudine. Nu se poate admite intr-un contract de donatie, să fie inserate clauze potrivit cărora donatorul să renunțe anticipat la dreptul de a cere revocarea contractului de donație pentru ingratitudine. O astfel de clauză se sancționează cu nulitatea absolută, chiar dacă donatarul nu ar săvârși nicio faptă de ingratitudine.
Totusi trebuie cunoscut faptul ca, ingratitudinea nu este usor de dovedit si nici nu poate fi considerata ca si clauza de revocare doar cand cel care a donat bunul se razgandeste…