Author Archives: admin

Guvernul a stabilit condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic și a reglementat depunerea online a documentelor pentru obținerea unor beneficii sociale pe perioada stării de urgență, 19 martie 2020

19 martie 2020

Comunicat de presă

Guvernul a stabilit condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic și a reglementat depunerea online a documentelor pentru obținerea unor beneficii sociale pe perioada stării de urgență

Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Actul normativ reglementează, printre altele, condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic, continuarea plății unor beneficii sociale, prelungirea în mod automat a unor documente, precum și posibilitatea transmiterii online a actelor necesare pentru obținerea unor beneficii.

În ceea ce privește șomajul tehnic, Guvernul a stabilit că în timpul stării de urgență, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii, indemnizația de care beneficiază salariații să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Nivelul indemnizației va fi de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătit din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

De aceste prevederi urmează să beneficieze salariații angajatorilor care îndeplinesc una din următoarele condiții:

a) întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificatul de situații de urgență conform metodologiei aprobată prin ordin.

b) reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației prevăzută pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație, din bugetul asigurărilor pentru șomaj,  se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor, iar aceste sume se reîntregesc din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate pentru această intervenţie şi în conformitate cu prevederile şi regulile de eligibilitate ale Programului Operaţional Capital Uman.

OUG introduce și unele prevederi care să asigure acordarea, în continuare, a stimulentului de inserție și a indemnizației de sprijinprevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor. Guvernul a stabilit ca aceste drepturi să nu înceteze în situația în care părintele, ca urmare a instituirii măsurilor generate de starea de urgență, se află în situații de suspendare sau chiar de încetare a raportului de muncă sau de serviciu prin restructurarea/restrângerea activității angajatorului. Acordarea drepturilor, în aceste condiții, se realizează pe o perioadă de 90 zile, după această perioadă urmând să fie reanalizată situația și să se aplice prevederile legale corespunzătoare. 

Actul normativ adoptat de Guvern mai prevede introducerea poștei electronice ca principal mijloc de comunicare între cetățean și autoritatea administrației publice centrale sau locale, în vederea stabilirii drepturilor la beneficiile de asistență socială.

Pot fi solicitate prin poștă electronică: ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei, alocaţia de stat pentru copii, drepturile acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, alocaţia lunară de plasament, drepturile acordate în procedura adopţiei, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, indemnizaţia lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România.

De asemenea, pe perioada stării de urgență pot fi depuse prin poștă electronică și  cererile și documentele doveditoare pentru stabilirea şi plata, în condiţiile legii, a drepturilor băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Măsurile adoptate de Guvern vizează și beneficiile de asistență socială pentru copii și tineri, care au drept condiție frecventarea cursurilor școlare. Astfel, alocația de stat pentru copii, alocația lunară de plasament și alocația pentru susținerea familiei se acordă fără întrerupere pe perioada instituirii măsurilor de urgență. De asemenea, alocația zilnică de hrană, de care beneficiază copiii cu cerințe educaționale special, se acordă pe perioada valabilității certificatului de orientare școlară fără a fi condiționată de numărul de zile de școlarizare și de prezența școlară.

Totodată, pentru a evita deplasarea persoanelor cu afecțiuni grave, care au concedii de peste 90 de zile, respectiv peste 183 de zile, a fost reglementată eliberarea şi decontarea certificatelor de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, acordate în perioada stării de urgenţă, fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Impactul financiar estimat pentru aplicarea măsurilor de urgență stabilite de Guvern este de 2.036.000 mii lei

Text preluat: Ministerul Muncii

Update 21.03.2020 : S-a adoptatOUG 30/2020 care modifică Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.S-a publicat şi HG nr. 217/2020 care conţine normele de aplicare ale acestei legi, astfel încât poate fi de astăzi aplicată de angajatori. Ambele sunt în Monitor Oficial nr. 230/21.03.2020. În cuprinsul articolului de mai jos am adus completări în acord cu noile prevederi. 

Update 19.03.2020: În ședința de Guvern din 18 martie 2020, s-au aprobat modificările Legii nr. 19/2020 privind acordarea zilelor libere angajaților care au copiii la școală. Mai jos regăsești principalele prevederi.

Cine este părintele?

Prin părinte,se înțelege:

1. părintele biologic;
2. adoptatorul;
3. persoana care are copilul/copii în încredințare în vederea adopției;
4. persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
5. persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare
6. părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o unitate de învățământ.

Beneficiază de aceste prevederi și părintele sau reprezentantul care are un copil cu handicap grav ce primește indemnizație

Condiții pentru acordare:

• în cazul copiilor cu handicap grav neșcolarizați: activitatea serviciului de zi a părintelui este suspendată ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu
• în cazul copiilor cu handicap grav cu asistent personal: activitatea serviciului de zi a părintelui este suspendată ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu

Nu se acordă părinților care se află în alt tip de concediu

Zilele libere plătite nu se acordă dacă unul dintre părinți se află în una din următoarele situații:

• se află în concediu pentru creșterea copilului (spre exemplu, o familie are un copil de 8 ani, dar mama se află în concediu de creștere pentru al doilea copil în vârstă de 1 an)
• este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
• celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
• se află în concediu de odihnă/concediu fără plată.

Update 21.03.2020: Prevederile prezentei legi nu se aplică nici în cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sunt suspendate pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau în cazul soțului/soției acestora, în condițiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, adică în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Așadar, nu este aplicabilă în cazul în care părintele intră în şomaj tehnic.

În anumite domenii trebuie acordul angajatorului 

În cazul unor domenii de activitate, acordarea de zile libere se realizează doar cu acordul angajatorului. Intră aici părinții angajați:

• la sectoarele nucleare;
• din unitățile cu foc continuu;
• din unitățile de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice;
• din transporturile pe căile ferate;
• din unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților;
• din unitățile care asigură aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerț alimentar, producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare, distribuție carburanți;
• în cadrul unităților farmaceutice.

Legea se aplică drept ultimă variantă

Angajatorii vor acorda zilele libere după epuizarea tuturor opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, inclusiv prin decalarea programului de lucru sau implementarea formelor de muncă flexibile.

Practic, până să acorde zile libere, angajatorul trebuie mai întâi să recurgă la mijloace de lucru flexibile sau să încerce să implementeze telemunca / munca la domiciliu.

Text preluat avocatoo.ro

Procesele avand ca obiect darea in plata/stergerea datoriei, conversia/inghetarea cursului/echilibrarea contractelor de credit, au incepand din 29.01.2020, sanse majore si semnificativ crescute, avand in vedere faptul ca din 15 ianuarie 2015, cursul valutar are valoare dubla fata de momentul semnarii contractelor de credit, adica am asistat si inca asistam, la o majorare cu 100% a cursului valutar si avand in vedere noutatile aduse de recenta publicare a motivarii 

DECIZIEI nr.731

din 6 noiembrie 2019

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.2 [cu referire la art.4 alin.(11) şi alin.(13)], pct.3 [cu referire la art.4 alin.(3) şi (4)], pct.6 [cu referire la art.7 alin.(11)], pct.7 [cu referire la art.7 alin.(4)], pct.8 [cu referire la art.7 alin.(51)] şi pct.9 [cu referire la art.8 alin.(5) teza a doua] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

Publicată în Monitorul Oficial nr.59 din 29.01.2020:

“[….] 51  De aceea, după adoptarea Legii nr.77/2016, în lipsa unor repere practice clare, instanţele judecătoreşti au răspuns într-un mod difuz  la exigenţele impreviziunii, interpretând exigenţele stabilite în Decizia Curţii Constituţionale nr.623 din 25 octombrie 2016 într-un mod care nu întotdeauna a fost concordant cu definiţia impreviziunii .

În acest context, Curtea reţine că, în deciziile sale cu privire la 

Legea nr.77/2016, a trebuit ea însăşi să delimiteze impreviziunea de situaţia patrimonială actuală a debitorului [spre exemplu, Decizia nr.415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.781 din 12 septembrie 2018] , tocmai pentru că în mod greşit instanţele judecătorești analizau şi administrau un probatoriu pentru a determina situaţia materială a debitorului în vederea stabilirii unei afectări a echilibrului contractual, considerând că, în acest mod, se evaluează starea de impreviziune a contractului de credit. 

Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilităţile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conţinutul clauzelor contractuale. 

Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct acestor clauze şi, în consecinţă, generează în mod automat dezechilibrul contractual. 

52. Prin urmare, cazurile/ criteriile de impreviziune, stabilite de legiuitor trebuie să se circumscrie unui risc materializat ulterior şi neavut în vedere de părţi la încheierea contractului prin amplitudinea sa, risc calificat de Curte, prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, ca fiind unul supraadăugat. 

55. Dat fiind că prezumţiile cuprinse în legea analizată sunt reglementate în favoarea debitorului, creditorul are doar dreptul de a demonstra faptul că debitorul obligaţiei nu îndeplineşte condiţiile ce se subsumează cazului de impreviziune invocat. Odată întrunite condiţiile subsumate unui asemenea caz, creditorul nu mai poate face proba contrară, în sensul că acea consecinţă a faptului cunoscut demonstrat şi probat nu ar fi faptul necunoscut expres indicat şi concretizat de legiuitor; cu alte cuvinte, odată ce s-a demonstrat că debitorul se află în ipoteza prezumţiei, creditorul nu poate proba că nu ar exista impreviziune în contractul de credit. [….] Astfel, în concepţia legii, debitorul probează faptul cunoscut prin notificarea depusă creditorului, iar dacă acesta din urmă nu este de acord cu aceasta, trebuie să demonstreze inexistența faptului cunoscut, în considerarea art.249 din Codul de procedură civilă, „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Creditorul trebuie să combată susţinerile debitorului din notificare referitoare la existenţa cazului/ aspectului cunoscut, astfel cum acestea sunt redate la art.4 din lege. Cu alte cuvinte, creditorului îi revine obligaţia de a demonstra că situaţia debitorului nu se subsumează elementelor riscului supraadăugat, expres calificate de legiuitor ca generând o situaţie de impreviziune şi că, prin urmare, contractul de credit se derulează în limitele riscului său inerent.

61. Impreviziunea implică o abatere majoră de la situaţia avută în vedere la încheierea contractului, ea reflectă o situaţie continuă, cu o amploare deosebită, ce afectează utilitatea socială a contractului şi care se exprimă în ideea de ruină contractuală. În acest sens, prin Decizia nr.415 din 19 iunie 2018, anterior referită, Curtea a stabilit că ruina debitorului este o noţiune cu o sferă de cuprindere mai largă, iar ruina contractuală face parte din aceasta. Ruina contractuală a debitorului trebuie analizată numai din punctul de vedere al raportului contractual existent între cele două părţi, în sensul că această apreciere nu vizează evoluţia/fluctuaţia situaţiei financiare/materiale a debitorului, ulterioară încheierii contractului de credit, ci are în vedere, în mod exclusiv, disproporţia şi dezechilibrul survenite ca urmare a materializării riscului supraadăugat.

Prin urmare, impreviziunea în contracte nu are nici un element de contingenţă cu situaţia economico-financiară a debitorului, ea circumscriindu-se exclusiv echilibrului dintre prestaţiile contractuale ale părţilor.

62. Abaterea de la obişnuitul unor fluctuaţii valutare trebuie să fie bine determinată de legiuitor şi să nu comporte nicio posibilă urmă de contestare, trebuind să fie evidentă din perspectiva intereselor ambelor părţi contractante. Prin urmare, nu pot fi valorificate elemente circumstanţiale, precum fluctuaţiile inerente riscului valutar raportat la perioada de timp îndelungată de derulare a contractului de credit.[……]